Numele ei este IRINA!in primele zile de scoala o uram,deci pur si simplu nu o suportam...statea cu Deea in banca in ultima banca de la perete,iar eu cu stateam cu Mirela(sefa clasei acuma) in prima banca...credeam ca e o pitipoanca lipsita de popularitate care vrea sa fie in centrul atentiei si pur si simplu nu o suportam,credeam ca e plina de fite si ca e genu' de oamenii cu nasu' pe sus...apoi am inceput sa ne cunoastem si am ajuns sa stam lipite una de cealalta.
Acum ea imi este cea mai buna prietena posibila.este cea mai ok fata pe care o cunosc si imi este aproape orice s-ar intampla.la toate tampeniile facute si cand plangeam din cacaturi jalnice,ea imi era aproape si ma sustinea in tot ceea ce vroiam sa fac.in fiecare zi chipul angelic ma face sa zambesc oricare ar fi starea mea de cacat.o vad si imi face automat ziua mai frumoasa.cand ea s-a imbolnavit si cand suferea,sufeream si eu odata cu ea:-<...cand stiam ca ea e acasa bolnava si abea poate vorbi,iar eu nu puteam face nimic sa o fac sa se simta mai bine,stateam cu zilele si speram sa se faca mai bine cat mai curand.desigur sunt prietena buna si cu Deea pe care nici pe ea nu o suportam inainte.dar irina este ingerasul meu pazitor care ma apara oricum si oricare ar fi situatia de cacat in care am tendinta sa tot intru.s-a dovedit a fi o super prietena si acum chiar o iubesc,chiar daca inainte o uram din tot sufletelul meu:x
Datorita acestei minunatii de fata,am reusit sa trec peste cele mai jegoase si de cacat ganduri...chiar daca nu e langa mine fizic,stiu ca este langa mine moral si cu gandul asta reusesc sa traiesc zi de zi:xcand ea va suferi,voi suferi si eu implicit pentru ca suntem ca doua surori.ea este sora pe care mi-am dorit-o intotdeauna(chiar daca eu am un frate mai mic ca mine cu 3 ani...)!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu